01 sept. ARTA SCRISULUI DE MANA
Cand emotiile transcend cerneala
In unul din articolele anterioare, am discutat despre aspectul multisenzorial in cazul in care citim un material tiparit pe hartie, despre cum senzatia senzoriala in momentul atingerii hartiei poate imbunatati abilitatea de a retine un mesaj. Cercetari recente in domeniul neurostiintei au aratat de ce comunicarea pe hartie este mult mai probabil sa trezeasca un raspuns emotional, decat comunicarea pe suport digital. Este, de asemenea, mult mai eficient in cresterea valorii si perceptiei calitatii din punctul de vedere al consumatorului.
Se pare ca marcile de lux au inteles intuitiv de ceva vreme acest rezultat, inca inainte de se face cercetari, inainte ca noi sa stim ca in medie, 93% din corespondenta tiparita ajunge sa fie deschisa, comparativ cu doar 20% din cea digitala, atunci cand au continuat sa trimita invitatii si materiale de comunicare personalizate catre clientii selectati. Exemple recente arata ca unele companii inovatoare si anumite afaceri start-up au redescoperit, de asemenea, puterea si efectul comunicarii personalizate, pe hartie.
Cand comunicarea devine ceva personal
In era supraincarcarii digitale si a uniformitatii in ce priveste stilul, caligrafia ar putea reprezenta varful de lance atunci cand vorbim despre ideea de personalizare si comunicare cu o tinta specifica. Edouard Dupont, un caligraf profesionist din Paris, explica faptul ca „intr-o lume digitala, e nevoie uneori ca brand-urile sa se diferentieze prin realizarea unei comunicari pe hartie, intr-o maniera personalizata”.
L-am rugat pe Edouard Dupont sa ne spuna mai multe despre procesul lui creativ. «In domeniul caligrafiei, fiecare proiect este unic si realizat la comanda, ‘’pe masura’’. In timp ce cuvintele transmit un mesaj, caligrafia adauga un strat de emotie, si are darul de a consolida acel mesaj».
Alegerea unui anumit tip de hartie este probabil unul din cele mai importante aspecte in design-ul unui proiect, asa cum explica ulterior : „Cand vorbim despre design-ul unui material de comunicare tiparit, aleg o hartie functie de diverse criterii – materialul, textura si culoarea ma ajuta sa reflect un intreg univers. Tehnicile de imprimare (embosarea, folio, serigrafia…) de asemenea, joaca un rol major in innobilarea hartiei. Caligrafia apoi se sublimeaza materialului prin stil si spirit.
Pentru a realiza o creatie caligrafica, imi place sa combin tehnici ce implica pensula si penita. Insa aceste doua tehnici au nevoie de un suport cu caracteristici tehnice opuse. Hartiile japoneze, cum ar fi washi, sunt foarte tentante pentru tuse de pensula, dar sunt destul de fibroase si cerneala se amesteca atunci cand se utilizeaza o penita pentru caligrafie in latina, ceea ce face mai utila folosirea unor hartii mai putin poroase, de tip vellum. Pentru a putea amesteca tusele de pensula si grafica din penita, utilizez hartii care contin suficient liant. In ce priveste hartia pentru tipar,
Curious Matter este o hartie ce contine amidon din cartof, ceea ce ofera efecte foarte interesante.„
Discutand despre stilurile actuale de a caligrafia, Edouard Dupont spune ca este un amalgam intre viziunea vestica si cea estica in ce priveste arta scrierii. Viziunea vestica de scris este statica si orientata spre rezultat, o lucrare de ornare prin forjare cu aur. Prin contrast, traditia estica de caligrafiere este centrata pe gest, pe miscare, este mai personificata, si doreste sa insufle viata creatiei.
O traditie milenara care inca inspira artistii de astazi
Asa cum explica Adrien Bossard, administratorul Muzeului de Arta Asiatica,„Caligrafia chineza este compusa din miscari impregnate de Taoism. Este probabil cea mai importanta arta in China. Prin maniera in care tine pensula, un ucenic pune in miscare o forma de respiratie creatoare, menita sa umple vidul, el mobilizeaza energiile si intrumentele sale pentru a recrea o lume.”
Pentru a intelege mai bine diferenta fata de abordarea de tip vestic a caligrafiei, este important sa intelegem caligrafia chineza ca fiind una profetica. A luat viata pe suprafata carapacelor de testoasa, acestea fiind folosite in piromantie. Carapacele de testoase sau craniile de animale erau aruncate in foc, iar din crapaturi se ghicea viitorul, Acele linii s-au format incet intr-un sistem complet, ce a durat timp de milenii, transformandu-se intr-un gest al scrierii, care este inca plin de sens.
In societatea chineza moderna, caligrafia ocupa inca un loc important, aceasta fiind parte din programa elevilor, inca din primele clase. Sa stii cum sa folosesti o pensula este considerata o forma de arta, si parte din gesturile unui caligraf sunt similare cu practica Tai Chi. O expresie profunda a acestei atentii pentru gestica se regaseste in practica moderna a pictarii cu apa. In parcurile din China, oamenii picteaza cu apa pe pietre, iar apa se evapora ulterior, lasand in urma doar miscarea si gestul scrierii. Caligrafia de arta devine un act artistic.
Intrucat caligrafia chineza este mai presus de toate un gest, fiind imbogatit de-a lungul unor milenii de istorie si fiind impregnat printr-o relatie filosofica si artistica cu concepte precum neantul, viata si natura, artisti precum Fabienne Verdier au putut sa extraga acest gest din cultura chineza si sa il aplice altor teme.
Samburele artei abstracte
Timp de aproximativ 10 ani, Fabienne Verdier a studiat pictura, estetica si filosofia la Institutul de Arte din Sichuan, cu unul din cei mai mari maestri ai picturii chineze. A devenit prima persoana din afara Chinei care a primit un grad inalt din partea universitatii, incepandu-si cariera printr-o legatura puternica cu caligrafia chineza. Dar in egala masura, a explorat si universul expresionistilor americani, al epocii de aur a picturii flamande, precum si teoria muzicala, in cadrul Academiei de muzica Julliard.
Lucrarile sale sunt bazate pe miscare, si centrate pe conceptul chinez de neant. De altfel, ea explica „Prima mea grija atunci cand incep o lucrare este evocarea neantului. La inceput nu a fost nimic, totul era gol….Imi rezerv un anumit timp pentru a-l inventa, pentru ca mi se pare esential pentru mine „.
Desi a inspirat multi artisti, aceasta abilitate a caligrafiei chineze, de a deveni o arta abstracta, nu este ceva nou. Adrien Brossard spune cum, in timpul dinastiei Tang (618-907), caligrafii au inventat stilul „salbatic” sau „nebun”, „in care liniile se amestecau unele cu altele, in care mai mult simti scrisul, decat il vezi. Scrisul devine un motiv artistic, care urmeaza gestului. Pentru a putea ajunge la acest nivel, trebuie sa stapanesti toate celelalte stiluri. Sa stergi tot ce ai invatat despre celelalte stiluri „.
O incercare de stergere a incercat sa aplice si Edouard Dupont in cadrul unui workshop parizian. Cand vorbeste despre lucrarea sa, vorbeste despre curgere si meditatie, despre acea stare de concentrare care il ajuta sa gaseasca gestul corect. O gestica buna care va lasa o urma memorabila pe suprafata hartiei.
Pentru ca hartia ne trezeste toate simturile, pentru ca vibreaza de materialitate, si poate retine o parte a acestei gestici, o frantura de viata pe care sa o transmita mai departe. Acesta este probabil unul din motivele pentru care comunicarea prin intermediul hartiei este mai eficienta, pentru ca face apel la memoria noastra colectiva, realizata prin generatii intregi de oameni care si-au pastrat parte din viata cu ajutorul cernelii si hartiei.